15 august 2010

Poezii

Iubire interzisa!


Cand Soarele si Luna
Incearca sa se-ajunga,
Veni noaptea neagra
Ce pe amandoi ii alunga.


Luceafarul e pajul
Nemuritorul care,
Pe Luna escorteaza
De la apus la rasarit de Soare.


Nicicand in aste ceruri
Nu poate fi dreptate,
Caci eu sunt soarele ce-apune
Tu, Luna ce rasare.


Dar maine va fi invers,
Caci eu voi rasari
Iar tu vei apune
In noaptea ce se transforma
                                in zi.

4 comentarii:

  1. o poezie trista dar in acelasi timp foarte romantica si frumoasa :x

    RăspundețiȘtergere
  2. Si poate intr-o zi din nou soarele si luna se vor intalni....si ce va... fi va fi :)

    RăspundețiȘtergere
  3. iubire interzisa

    e atata tristete in sufletul meu!
    te amesteci in ganduri si vise
    incerc sa te alung,dar e foarte greu
    caci inima nu stie de pasiuni interzise.

    e atata neputinta in sufletul meu!
    prezenta ta ma apasa,
    desi ne despart taramuri mereu
    dorul de tine in mine revarsa.

    e atata suferinta in sufletul meu!
    greseli mi se perinda prin fata,
    timpul periplul neiertator il urmeaza
    iar ticaitul lui durerea-mi accentueaza.

    si totusi! e atata iubire in sufletul meu
    desi aceasta !o lume intreaga tradeaza!
    te voi iubi !chiar daca nu e drept
    Iar asta! e marea mea pedeapsa!

    RăspundețiȘtergere